În zona Chicago există un program unic într-o școală de zi în Statele Unite și anume programul de limba română ca limbă moștenită (heritage language). Copiii români de la această școală (43 la număr) au 4 ore de limba română în fiecare săptămână.
Din anul 2017, când acest program a fost adăugat la programul de limbi străine al școlii la inițiativa IPS Arhiepiscop și Mitropolit Nicolae, elevii români de la această școală pregătesc în fiecare an un frumos program dedicat Zilei Naționale a României. Ieri, 2 decembrie 2024, în prezența IPS Arhiepiscop și Mitropolit Nicolae, a întregii școlii și a comunității din jurul școlii, am văzut o șezătoare, cu multe din elementele tradiționale: vârtelnița, cusături, dansuri, muzică și cântece tradiționale.
Serbarea a început cu prezentarea originii creștine a poporului nostru pornind de la pictura cu titlul „Sfântul Andrei propovăduind dacilor” care se poate vedea la Catedrala Sfântului Andrei din Patras, Grecia, chiar pe peretele drept de lângă mormântul Sfântului.
Cu menționarea originii latine a poporului nostru, copiii au cântat Gaudeamus Igitur, continuând cu Ciuleandra, dansul de suflet al neamului românesc. Melodia După pui de moroșan, pentru care copiii au avut instrumentele muzicale specifice zonei Maramureșului, a fost interpretată cu multă autenticitate și bucurie. Un moment apreciat a fost și sceneta Castravetele după Ion Luca Caragiale, precum a fost și momentul confruntării dintre Baiazid și Mircea cel Bătrân din Scrisoarea a III-a de Mihai Eminescu.
Un alt dans tradițional a fost Jiana, din zona Sibiului, dansat foarte frumos. Din zona Sibiului au fost și costumele dansatorilor, care au fost prezentate pe scenă și cusute special pentru această ocazie, arătând frumusețea portului tradițional românesc. Au fost interpretate și alte cântece tradiționale cunoscute și dansuri populare, unul fiind un dans din Bihor, cu specificitatea ceterei (vioara cu goarnă).
Fetele din clasele mai mari au readus într-o scurtă secvență „Purtata Fetelor de la Căpâlna“ un dans care a depășit de mult granițele țării și a cărui vechime rămâne necunoscută, transmiterea lui până în prezent făcându-se prin „antrenament familial“, din generație în generație.
Munca depusă pentru această serbare, inclusiv decorul deosebit în culorile steagului național și elementele tradiționale expuse, au adus multe aprecieri. Copiii cu talentul lor i-au impresionat pe toți cei prezenți și ne-au făcut să ne simțim mândrii de ei și mulțumitori Domnului.
Prof. Alina Vance
