Binecuvântată zi geroasă de ianuarie, luminată de un soare aproape nefiresc de strălucitor pe superba boltă albastră a cerului. Parcă natura s-ar fi străduit să dăruiască acestei zile o aură specială, o atmosferă de bucuroasă sărbătoare. Credincioșii de la Biserica "Sfinții Ap. Petru și Pavel" din New York participă cu evlavie la Sfânta Liturghie, pentru ca mai apoi să se împărtășească dintr-un moment de profundă trăire spirituală: Simpozionul anual dedicat unuia dintre evenimentele istorice de primă importanță care au marcat devenirea poporului nostru: Unirea Principatelor Române.
Prin străduința neobosită a părintelui prof. Dr. Theodor Damian, înconjurat de un grup devotat de profesori, scriitori şi jurnaliști din comunitatea românească din New York, Simpozionul dedicat Unirii de la 24 ianuarie 1859 a ajuns acum, în ianuarie 2022, la cea de a XXIX-a ediție.
Lucrările Simpozionului au fost precedate de un scurt moment artistic, plin de trăire patriotică, în timpul căruia toți cei prezenți în biserică au intonat două imnuri dragi românilor de pretutindeni: Deșteaptă-te române și Basarabie frumoasă.
În fața sfântului altar, acolo unde s-au desfășurat lucrările Simpozionului, încadrați de Crucea Mântuitorului Iisus, de icoana Maicii Domnului și de icoanele atâtor alți sfinți ai Ortodoxiei, invitații și-au prezentat lucrările.
În cuvântul de deschidere, Pr. Theodor Damian a ținut să sublinieze faptul că în ultimii ani, atât de tulburi și atât de grei, momentele festive dedicate marilor evenimente ca și marilor personalități din istoria și cultura românească sunt din ce în ce mai rare, dacă nu chiar inexistente, mai superficiale, mai lipsite de conținut și de vibrație spirituală chiar și în țară, acolo unde nici măcar Mihai Eminescu, figura legendară a culturii românești, nu mai este sărbătorit așa cum s-ar cuveni. La New York comunitatea Bisericii Sf. Ap. Petru şi Pavel", deși nu foarte numeroasă, este singura care de 29 de ani nu a uitat niciodată să sărbătorească pe iluștrii înaintași ai neamului, ca și marile evenimente care i-au marcat istoria, "făcând valuri", aici în America, departe de patria mamă şi având minunate ecouri în România. Preotul Theodor Damian a adus mulțumiri întregii comunități ca și grupului de intelectuali ai Bisericii, care, a afirmat el, reprezintă "puținul aluat care dospește toată frământătura": criticul literar M.N Rusu, Prof. univ. Dr . Doru Tsaganea, Prof. univ. Valentina Ciaprazi, Prof. Ștefan Stoenescu, Dr. Flaviu Riţiu, prof. Nicole Smith şi fotoreporterul Alex Marmara.
În calitate de moderator al simpozionului, Dna prof. Nicole Smith a anunțat că venerabilul profesor Ștefan Stoenescu, cel care ar fi trebuit să prezinte lucrarea "Unirea Principatelor în conștiința formativă a lui Eminescu" a anunțat că nu se poate deplasa la New York, dar că va trimite lucrarea spre publicare, iar criticul şi istoricul literar M. N. Rusu este bolnav.
Prof. univ. Dr. Doru Tsaganea a fost invitat să vorbească despre "Unirea de la 1859 ca moment important în crearea statului român național și suveran." Mulțumindu-i părintelui Damian pentru ocazia oferită, aceea de a aduce un sincer omagiu acestui mare eveniment din istoria țării, Prof. Tsaganea a readus în memorie anul 1959, când în România s-a sărbătorit 100 de ani de la Unirea Principatelor Române; deși țara se afla în plin comunism, marea sărbătoare a fost trăită de toată suflarea într-o atmosferă de bucurie și adevărat entuziasm patriotic ce nu avea nimic de a face cu comunismul acelor vremuri. Cu puternice accente de patriotism, vorbitorul a apreciat creștinismul și valorile sale, în totală opoziție cu ideologia comunistă pe care o considera o mișcare anticreștină. Referindu-se la situația din lumea contemporană, Prof. Tsaganea a invitat auditoriul să se alăture mișcării internaționale de salvare a creștinismului și de păstrare a suveranității naționale. Dând exemple din istoria universală și a neamului, Prof. Tsaganea îndeamnă la rezistența pașnică, "fără vărsare de sânge" pentru păstrarea drepturilor de libertate și democrație. Datoria noastră, a subliniat vorbitorul, este aceea de a păstra România într-o Europă a patriilor! Frumoasa alocuțiune a profesorului Tsaganea s-a încheiat cu puternice și binemeritate aplauze.
Dna Prof. univ. Valentina Ciaprazi a fost invitată la rândul său să-și prezinte opinia despre "Contribuția lui Napoleon al III-lea la Unirea Principatelor Române.” Făcând un salt în istoria Europei secolului al XIX-lea, aceasta a arătat faptul că sub cel de al Doilea Imperiu (Le Second Empire) al Împăratului Napoleon al III-lea, Franța redevine una dintre cele mai mari puteri în Europa și că acesta dovedește un interes major față de cele două principate românești, Moldova şi Țara Românească. La conferința de la Viena, în 1855, Franța lansează pentru prima oară ideea necesității unirii moldo-valahe, pentru ca trei ani mai târziu, în 1858 la Paris, să se sublinieze importanța națiunii române în Europa, ca fiind “națiune latină prin excelență". Dubla alegere a lui Al. I. Cuza la Iași, apoi la București, a fost considerată de Napoleon al III-lea un triumf, el motivându-și interesul pentru Unirea Principatelor prin aceea că aceasta era o cauză dreaptă și civilizatoare care trebuia apărată. De aceea el va lupta să impună România în Europa, să o modernizeze și să o alinieze progresiv celorlalte țări europene. Marele poet român, Vasile Alecsandri se va fi prezentat în fața lui Napoleon al III-lea declarându-i: "Poporul român vă binecuvântează și vă recunoaște ca Salvatorul României".
Dr. Flaviu Rițiu, vechi membru al Bisericii, a vorbit despre contextul geopolitic european la momentul Unirii, subliniind marea agitație electorală care a avut loc la Iași, acolo unde mai erau încă destui politicieni care nu înțeleseseră importanța alegerii lui Cuza, ajungându-se până la măsluirea voturilor. De asemenea erau încă multe țări europene care s-au opus unificării celor două țări, iar după dubla alegere a lui Cuza, au contestat actul Unirii. Împărtășind și el amintirile marii sărbători a Unirii Principatelor în România comunistă a anului 1959, Dl. Rițiu subliniază necesitatea menținerii și cultivării religiei creștine ca religie a iubirii.
În încheierea lucrărilor Simpozionului, prof. Nicole Smith a dat cuvântul preotului parohiei, Prof. univ. Dr. Theodor Damian, pentru a prezenta participanților o mare personalitate a Bisericii ortodoxe române, Arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, și contribuția acestuia la împlinirea Unirii Principatelor.
Arătând că Biserica Ortodoxă Română a fost întotdeauna lângă și pentru popor, preotul Theodor Damian a afirmat că aceasta a fost implicată direct şi în actul Unirii la toate nivelurile. Născut în ținutul Neamțului, provenind dintr-o familie de preoți cu o tradiție adâncă în preoția ortodoxă, Arhimandritul Melchidesec a studiat la Piatra-Neamț, la Seminarul teologic din Socola, Iaşi, la Kiev, devenind apoi profesor şi episcop la Huși, la Ismail şi la Roman. În calitate de deputat în divanul ad-hoc, la Iași, el a militat perseverent pentru ideea de reunire a celor două țări românești.
Ales episcop al Romanului în 1879, va deveni peste puțin timp Ministru al Cultelor din România. Ca istoric și membru titular al Academiei Române va studia în profunzime evenimentele istorice din vechime ca și pe cele contemporane lumii în care a trăit. Își va fi jertfit întreaga viață idealului înalt al Unirii, subliniind caracterul divin al ideii de Unitate. Prin dezbinare, spunea Arhimandritul Melchisedec, devenim unelte puse în slujba întunericului. A fost printre primii care a afirmat cu tărie că românii nu sunt un popor mic, ci un popor care a fost obligat să trăiască în sclavie și barbarie și că milostivirea lui Dumnezeu a fost și va fi mereu asupra acestuia.
Preotul Theodor Damian a conchis că, arătând o fericită combinație între Biblie, istorie și politică, gândirea Arhimandritului Melchisedec a încurajat generații de români să se opună umilinței colonizării, să participe la vot pentru Unitate, să nu mai fie vreodată în dezbinare și să lupte pentru mântuirea patriei comune.
Ca o încununare a frumoasei celebrări a primului și celui mai important pas spre unirea tuturor românilor în Patria comună, România, participanții la simpozion și-au dat mâna și formând un cerc care sugera hora românească, au cântat nemuritoarea melodie Hora Unirii pe versurile lui Vasile Alecsandri.
„Și să vadă Sfântul Soare/ Într-o zi de sărbătoare/ Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească”, spune poetul, convins fiind că întregul univers, Sfântul Soare, a privit cu dragoste și a lucrat pentru Unirea Neamului Românesc.
Valentina Ciaprazi
24 Ianuarie 2022, New York
Pentru programul simpozionului, vedeți aici.
